Ne..cenzuram?

Am avut acum cateva zile o conversatie extrem de interesanta cu unul dintre cititorii mei. Subiect abordat, citez: “Eu nu vreau sa supar pe nimeni si nici nu vreau sa fiu suparat pe cineva.”

Mno, cititorul in cauza e un baiat cu extrem de mult bun simt. Stiu asta pentru ca am mai avut conversatii cu el, e genul ala de om care nu uita sa salute, sa spuna “spor la treaba” si chestii de astea. Eu, pe de alta parte, sunt omul ala care, daca incepe sa lucreze, uita de tot si de toate din jurul lui. Imi mai amintesc de conversatiile incepute, dar, in general, le dau ignore din capul meu si ma concentrez pe ceea ce e important la momentul respectiv.

Offline (ca sa zic asa), sunt o persoana extrem de transanta. Ma doare la basca daca supar pe cineva cu parerile mele, cui nu-i place, sa nu o mai ceara. Am mai scris io odata despre riscurile pe care si le asuma prietenii mei cand ma intreaba chestii de genul: “iti place ce haina mi-am luat?”. Daca imi place, bine, daca nu, iara bine, ca io la fel spun si una si alta.

Si acum dezbaterea: cat e de bine sa tai in carne vie (bine, stiu sa fiu si diplomata, dar asta nu inseamna ca imi denaturez parerea) si cat e de bine sa nu polemizezi, pe motivul ca “nu vrei sa superi pe nimeni”. Considerati asta ca pe o discutie libera, spuneti ce va trece prin cap, o sa raspund la comentarii cat de rapid posibil.


16 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *