Noaptea Devoratorilor de Publicitate 2012

A mai trecut o Noapte a Devoratorilor de Publicitate, a patra la rand pentru mine, a 17 editie pentru organizatori. Desi selectia de clipuri nu a fost atat de fericita ca in alti ani, cred ca editia asta a NDP mi-a placut cel mai mult. Poate pentru ca am revazut atata lume care imi e draga, oameni de care imi era dor nu neaparat sa stau cu ei la povesti infinite, ci doar sa ii vad si sa stiu ca sunt bine. Pe unde ma uitam in sala, era plin de ai nostri, iar in pauze comentam cu totii calupurile, in jurul unor paharele cu cafea aburinda.

Despre spoturi, numai de bine. Vorbeam cu Teo (care a fost prezentatorul noptii publicitare si care are si spectacol luni, la Porky’s) inainte de proiectie si ma avertiza ca spoturile nu sunt cele mai bune in acest an si ca Jean Marie Boursicot a avut si o explicatie pentru asta: in era internetului cu timp nelimitat pentru spoturi, sunt prea putini cei care isi mai concentreaza atentia pe a transmite un mesaj in 30 de secunde. Drept urmare, spoturile publicitare au devenit un fel de scurt metraje bune de prezentat la festivalurile de filme.

Dar gata cu vorba, sa trecem la spoturile care mi-au placut cel mai mult. Va avertizez ca urmeaza o lista destul de lunga, pe care incerc sa o grupez pe categorii. Ca de obicei, mi-au placut la nebunie spoturile diversilor producatori de masini si am asteptat cu sufletul la gura spoturile Audi, insa cel mai bun clip, pentru mine, a fost cel de la Citroen D4, pe care cred ca o sa-l urmaresc in fiecare dimineata de acum inainte, cel putin pentru o vreme.

Lectia de fairplay a venit de la Audi, cu un spot in care s-au intrecut vesnicele rivale Barcelona si Real Madrid. Superb.

Tot de la Audi, cu vampiri.

Pentru ca sunt muiere dichisita (mai ales cand vine vorba de manichiura), am apreciat foarte tare doua spoturi pentru lacuri de unghii. Prima de la Chanel, a doua de la Essie.

Am asteptat si ceva spoturi pentru whisky. Din pacate, numai una. Din fericire, una buna. Johnnie Walker.

Din categoria “salvati planeta”, un spot cu biciclete tare dragut.

Sunt mare fana a filmului The Exorcist (ala din ’73), asa ca m-a amuzat teribil spotul de mai jos.

Cam astea au fost spoturile care mi-au atras atentia foarte tare. Ca un gand razlet, dupa ce-am vazut “n” reclame la tot felul de lucruri cu japonezi cantatori, m-am intrebat la ce buna atata istorie, mii de ani de cultura, cand s-a ajuns aici, la nise lucruri fara sens, cantate oribil, fara pic de noima. Dar, poate, la fel cum nu inteleg cultura japoneza straveche, n-o inteleg nici pe cea noua.

Daca aveti ocazia sa prindeti caravana NDP in orasul vostru, sa mergeti. E, intr-adevar, o experienta misto.

Tweet