Religie si tinerete. Un moment
|Am plecat de la Sibiu si am ramas datoare cu o concluzie. Pe care concluzie n-o am, spun doar atat: fiecare an e o experienta, nimic nu seamana de la o editie la alta, iar spectacolele de strada sunt ceva ce nu se poate descrie, e nevoie sa traiesti asemenea momente.
Unul dintre cele mai emotionante momente a fost acela in care, in Catedrala Metropolitana din Sibiu, Constantin Chiriac a recitat poezii, pe muzica unui cor bizantin. Zidurile s-au umplut de liniste, vocile au amutit, nu se mai auzeau decat cameramanii care incercau sa surprinda ceea ce se intampla jos, langa altar.
Nu despre “la tinerete vrem intelepciune si la batranete am vrea sa pretuim tineretea” vreau sa va vorbesc (cuvintele lui Chiriac, recitate). Ci despre baiatul din balconul catedralei, care nu avea mai mult de 23 de ani. Un baiat cu ceas la mana, pentru care timpul nu era strain. Si totusi, acel timp paruse ca se oprise in loc, doar pentru el, pentru sufletul pe care incerca sa si-l domoleasca prim impreunarea mainilor a rugaciune. Care avea ochi doar pentru lumina blanda care razbatea printre vitralii si urechi pentru muzica aia divina care venea din corul format doar din barbati. Sunt convinsa ca nu auzea niciun cuvant din pozeia recitata, insa ochii lui aveau in ei o lumina de speranta pe care nu credeam ca o sa o vad la un om atat de tanar. De ce nu? Pentru ca tineretea e plina de optimism, iar speranta, asa cum am vazut-o eu in acei ochi, apare mult mai tarziu, cand viata te va fi incercat deja de-o vreme.
N-am putut sa nu ma intreb ce-ar fi putut sa i se intample in viata atat de grav. Sa ma gandesc daca eu, la varsta lui, am avut momente atat de coplesitoare. Orice ar fi fost, sper ca acum e bine si ca si-a gasit raspunsul la intrebarea pe care, sunt sigura, ca o punea chiar in momentele in care statea acolo, linistit, pe o banca din balconul catedralei.
Credit foto: Maria Stefanescu | FITS 2012
Cu asta am incheiat corespondenta mea de la FITS 2012. Multumesc Ruxa, multumesc tuturor celor de acolo pentru inca niste zile fabuloase si pline de invataminte.
Tweet
cu mare drag, Olteo! Multam si eu pentru tot!
Noi tinerii avem mereu asa zic un pretext cand e vorba de religie”De ce sa merg eu la biserica,tinand cont ca sunt tanara si trebuie sa imi traiesc tineretea”?
Unii asa gandesc,altii sunt de mici credinciosi;)Ceea ce e un lucru bun:D,nu?
scrii minunat…te citesc cu mare placere de fiecare data.
Flo, tare iti multumesc. Ma bucur foarte tare de fiecare data cand citesc ca multumesc pe cineva cu scrierile mele