Scurta radiografie de cinemateca timisoreana

In Timisoara e cam grea viata daca esti cinefil. Nu vorbesc de filmele-blockbuster, care vin oricum la Cinema City, ci de filmele cu buget mai mic, in mare parte filme de cinemateca, pe care nici sa vrei ca nu le poti vedea undeva.

Care-s cinematografele din Timisoara?

Avem Cinema City, ca toata lumea care are un mall in oras. Sa zicem multumesc si pentru ala, desi 70% din filmele de acolo nu sunt pe placul meu. Mai e Cinema Studio, care s-a inchis cu ceva vreme in urma. Ultimul film vazut acolo a fost in 2009, Amintiri din Epoca de Aur. Am mers atunci cu o mana de bloggeri din tara, eram singurii spectatori si ne-am amuzat foarte tare ca vedem un film despre legende urbane din comunism intr-o sala rece, umeda si lipsita de orice urma de civilizatie.

Un alt cinematograf care doar supravietuieste, cu 5-6 spectatori pe proiectie, e Cinema Timis. E in plin centru, oameni buni. Fix in buricul targului, mai central de atat nu se poate. Nu merge nimeni nu pentru ca nu sunt filme bune, dar e la fel de rece, umed si lipsit de civilizatie. Am vazut oameni care veneau iarna la film acolo imbracati bine si cu o patura dupa ei. Da, o patura, probabil voiau neaparat sa vada filmul ala.

Mai avem sali de la Universitatea de Vest in care se fac proiectii de filme. Sau sala de la Ion Vidu, liceul de muzica. Chiar si sala filarmonicii e folosita pentru asta, atunci cand trebuie. Care pe unde poate si i se da voie. De exemplu, pe 23 martie, scurtmetrajele lui Adrian Sitaru se pot vedea la Aula BCUT. Traiesc de 7 ani in Timisoara si n-am nici cea mai vaga idee unde e Aula asta. Sau macar ce e aia BCUT. Sigur, as putea sa caut pe Google, dar n-ar fi mai bine sa existe o sala de proiectii care sa fie conceputa special pentru asta?

Cum ar fi un cinematograf?

Stam rau si premierele de gala ne ocolesc.

Echipa de productie de la “Pozitia copilului” se afla intr-un tur de forta prin tara. Un tur de forta din care Timisoara lipseste cu desavarsire. Nu cred ca nu si-ar fi dorit sa vina aici, dar unde sa vina? La mall? Cand s-a lansat “Despre oameni si melci”, Cinema City abia-abia a pus la dispozitie o sala de 300 de locuri. Pentru premiera “Pozitia copilului” am fost intr-o sala de 60 de locuri, iar acum se proiecteaza intr-una de 40 de locuri.

Ca asta e, n-avem un cinematograf pentru filmele care nu-s blockbustere.

As fi vrut sa-i vedeti pe Tudor Giurgiu, Andi Vasluianu, Dorel Visan si ceilalti veniti la Timisoara pentru premiera de gala “Despre oameni si melci” cum erau de bucurosi cand au parasit sala. Cat de incantati au fost de interesul timisorenilor pentru filmul lor. Q&A-urile de la sfarsit au durat mai bine de jumatate de ora si ar mai fi durat, daca nu era programat alt film.

“Rocker” ne-a ocolit. Nu filmul, ca el a venit, s-a programat in Cuib d’Arte, un loc care e dragut, dar nu e cinematograf. Nu cred ca s-a pus vreo secunda problema ca echipa de productie sa vina la Timisoara, sa stea de vorba cu spectatorii, e ca si cand suntem cazuti de pe harta la capitolul asta.

La Timisoara exista interes pentru filme de cinemateca.

N-o spun ca sa ma aflu in treaba. Doar recenta proiectie a “Aventurilor Printului Ahmed” a adunat in sala filarmonicii putin peste 700 de oameni, in conditiile in care organizatorii erau la a treia proiectie a filmului.

De cativa ani, vara, Institutul Francez aduna sute de timisoreni in Gradina de Vara, fostul cinematograf in aer liber, actual loc parasit si revitalizat cu ocazia Zilelor Franceze la Timisoara. An de an merg la proiectii, an de an e plin ochi. Sunt filme frantuzesti, majoritatea comedii, insa sunt vechi si pline de savoare, gustate de la primul minut pana la ultimul.

Caravana TIFF si Noaptea Alba a Filmului Romanesc. Alte doua caravane cu filme care aduna alte sute de oameni, indiferent de felul in care se schimba programul de la o zi la alta: timisorenii sunt dornici sa vada filme bune, filme la care accesul ar trebui sa fie mai facil.

Daca am avea un cinematograf.

Ce-i de facut?

Habar n-am. Intai, trebuie schimbata perceptia altora, care nu vin cu filmele la noi din varii motive. (poate ca ma repet, dar sa fie din cauza ca nu avem un cinematograf?) Apoi, ne trebuie oameni care sa bata cu pumnul in masa, cum au fost Tudor Giurgiu (TIFF) si Sorin Dan (Comedy Cluj): “Deci n-avem cinematografe la Cluj? Pai hai sa le luam pe alea care sunt si sa le facem frumoase.” Si asta au facut, iar Clujul are acum Cinema Florin Piersic, renovat, frumos, o placere sa vezi un film acolo si Cinema Victoria, la fel de curat, placut si frumos.

Asociatia Marele Ecran se straduieste sa convinga oamenii sa doneze cei 2% pentru constuirea unei sali dedicate proiectiilor de cinemateca, dar ar trebui sa ii ajute si autoritatile, cumva. Poate si RADEF-ul. Poate sa avem si evenimente facute cum trebuie, comunicate cum trebuie, sa prindem increderea celor care ar trebui sa-si indrepte ochii spre noi: actori, regizori, producatori, oameni care sa spuna: “daca lansez filmul asta, neaparat vreau sa merg cu echipa si la Timisoara”.

Avem nevoie de ceva ca sa mergem inapoi in lista oraselor cautate de filmele bune. Cultura se face si prin film, nu doar prin teatru, sculptura, pictura sau muzica (arte foarte bine reprezentate la noi). Avem nevoie de ceva nou.

Si poate ca va veni. In curand.

Tweet