Seriale, seriale

Mi-a pasat Raka o leapsa despre serialele vizionate de-a lungul timpului. au fost atat de multe care imi placeau, incat mi-e greu sa le amintesc pe toate, dar o sa incerc.

Primul de care imi aduc aminte e Bambi. Da, stiu ca Bambi nu e un serial, dar eu asa l-am vazut, cate 5 minute pe saptamana, duminica, in candrul Galei desenului animat. Era cel mai fericit moment al saptamanii mele de copil si aproape ca plangeam cand se termina.

Aproape imediat dupa revolutie TVR a difuzat Sclava Isaura. Cred ca trebuia sa traiesti vremurile alea ca sa iti dai seama ce isterie putea sa provoace o amarata de telenovela. Acum nu m-as mai uita, dar atunci traiam la maxima intensitate tot ce se intampla pe micul excran si, in mod special, ii doream lui Leoncio o moarte in chinuri groaznice. Bineinteles ca am fost extrem de trista cand s-a terminat.

Prin 1993 a inceput sa se redifuzeze Dallas. Ai mei erau in extaz, ca pe la inceputul anilor ’80 mai avusesera parte de un sezon, maxim doua, din prea-minunatul serial care povestea viata familiei Ewing. Cand se difuza Dallas-ul, era ca un fel de ritual in familia noastra: in fiecare joi seara si duminica (de la ora 19), eram toti in fata televizorului (inclusiv sora-mea, care era atat de mica si de simpatica, incercand sa comunice cu noi despre ce se intampla prin serial, desi nu pricepea nimic). Am suferit cand Bobby si-o cauta pe Pamela, cand JR o facea pe Sue Ellen sa planga si cand Jock s-a pierdut prin nush ce mlastini din America de Sud.

La un moment dat, Dallas-ul a fost intrerupt (probabil din cauza ca TVR nu mai achizitionase si celelalte serii) si a inceput un nou serial, Mostenirea Familiei Guldenburg. Asta era un serial nemtesc, un fel de Romeo si Julieta modern, care ne-a tinut cu sufletul la gura mai bine de jumatate de an. Dupa ce s-a terminat, s-a reluat Dallas si toata lumea a uitat de familiile Guldenburg si Balbech.

Apoi a inceput Twin Peaks. Ce mai freamat, ce mai zbucium. Eu n-am intalnit inca om care sa nu stie de serialul asta, de nebunia creata. Umblam prin librarii sa caut jurnalul Laurei Palmer, am stat 3 ore la coada sa iau bilete la Fire, walk with me, filmul facut de David Lynch ulterior serialului, dar care povestea viata Laurei pana la momentul mortii ei, am fugit de la ore sa prind locuri la Blue Velvet, alt film regizat de Lynch. si am suferit enorm la finalul serialului, cand mi-am dat seama ca, uneori, raul invinge binele.

Au mai fost multe seriale care mi-au marcat adolescenta, mai apoi: Beverly Hills, Melrose Place, Quantum Leap, Kojak, Colombo etc. Iar acum, dupa atatia ani, oferta este atat de larga incat ma hotarasc cu greu ce sa urmaresc. “Pe rol” e Numbers, iar inainte de asta m-am uitat, intr-o ordine pur aleatoare, la House, Ghost Whisperer, Medium, Lie to me, Glee si…cam atat.

E leapsa, dar atat de mult a circulat, incat n-am cui sa i-o dau. S-o ia cui ii place Iar ca bonus, va ofer genericul Galei desenului animat:

Tweet