Da’ ce atata graba?

17 Jun 2009 | Postat in : Calea (mea) Lactee

Is la Cluuuj, dupa cum se stie, gratie lui Sirb si lui De Ce, care mi-o pomenit numele atat de des pe bloagele lor, incat mi-o explodat traficul.

Drumul o fost cum o fost, nu mai plictisesc eu pe nimeni cu detalii, ca au avut grija colegii mei de drum sa relateze intamplarile. Care n-or fost asa multe. Doar un mic PS la insemnarile lor: am depasit mai mult de doua masini, da?

Crivatu’ ii bestial, as usual. Nu mai zic de Hadean, care azi m-o incantat de-a dreptul cu o salata absolut mirobolanta. Se pare ca ardeiul iute copt (!!!) e cam cea mai misto chestie pe care am ingurgitat-o in ultima vreme. Si salata asta o mai avut porumb copt. Si fiert. Si ardei copt. Si atat, ca iar mi se face foame. Si toate astea de mai sus in crashma aia cu muzica misto, in care sunt concerte tot timpul si unde deja ma simt ca acasa. Meritul Crivatului, of course.

Aseara am stat si cu Groparu la o poveste. Omu’ asta-i atat de fain, ca intotdeauna am impresia ca timpul trece mult prea repede si ca niciodata nu apuc sa stau cu el la taclale atat cat as vrea. In seara asta se anunta o poveste prelungita, la care as vrea sa vina si Psaico, un blogger de care nu stiam pana acum, o frumoasa surpriza made in Gura Humorului si rezident de Cluuuj.

Clujenii astia is de-un calm inimaginabil. Am avut cateva intalniri azi si toata lumea era relaxata, spre deosebire de mine, care trebuia sa ajung de la un client la altul in timp relativ scurt. Si toti, dar absolut toti ma intrebau, dupa ce terminam discutia: “Domnisoara, da’ ce atata graba? Mai stati la o cafea, la un suc, ca-i cald si nu-i bine sa alergati asa”. Mno, astia-s facuti toti cu timp…

Mi-e cam dor de Timisoara, totusi. Desi, la cat am de lucru, nu cred sa apuc sa ma gandesc prea mult la asta.

Tweet