Secrete despre mine

Cateodata mi-e prea greu sa ma iau la tranta cu mine. Sunt unele lucruri pe care vreau sa le fac, incerc sa le fac bine si apoi ii las pe altii sa ma evalueze. De cele mai multe ori, insa, e sunt cea care trebuie sa dea verdictele in ceea ce ma priveste.

Am ajuns intr-un moment al vietii in care sunt foarte emotionala si e dificil sa ma descopar asa. Ma simt data peste cap de momente aparent fara insemnatate, ma dezechilibrez la auzul unei melodii cu care rezonez si ma bucur mult prea tare la auzul unor chestii care nu-s chiar atat de importante. Nu sar dintr-o extrema in alta, insa am devenit, cu totul, o extrema. O fi de la primavara, dar am mai trait primaveri in viata asta, asa ca n-as zice ca asta e motivul.

Ascult obsesiv cate o melodie pe saptamana. Azi am primit un alt playlist de la prietenul care isi propune sa ma invete despre muzica (pe mine, care ascult muzica de cand ma stiu). Culmea, reuseste sa faca asta, desi nu i-as spune-o niciodata (in privinta asta nu-s schimbari majore: sunt la fel de incapatanata ca intotdeauna). In rest, ramane cum am stabilit: ma implic emotional in fiecare lucru pe care il fac. Normal, ati spune, dar de data asta e peste limita admisa.

Zilele astea iau tot felul de decizii. Profesionale, dar mai ales personale. Contrar impulsivitatii de care am dat dovada de cand m-am nascut, acum stau si cantaresc riscul fiecarui pas, desi le traiesc pe toate cu avant, ca sa zic asa. Imi pastrez creierul pe umeri si rezolv problemele cu un calm iesit din comun, fara sa ma enervez sau sa ma aprind, ceea ce, in contextul emotivitatii de care vorbeam mai sus, e cel putin atipic.

Lucrurile se schimba in jurul meu, linistea care parea sa puna stapanire pe mine s-a risipit pur si simplu, punandu-ma in fata vietii mereu surprinzatoare. Or fi florile din copacii prea greu incercati de iarna care parea ca nu mai pleaca, o fi soarele cu care ma trezesc batandu-mi in geamul mansardei dimineata, o fi aerul proaspat si racoros care intra in bucataria mea prin geamul larg deschis.

Poate ca nu e nevoie sa caut explicatii, ci doar sa ma duc cu ele, schimbarile, mai departe. “Ma voi gandi la asta maine” pare citatul cel mai potrivit.

Tweet