Blestemul de a fi femeie

Mno, poate ca exagerez. Dar sunt momente in care mi-as dori sa fiu exclusiv purtator de pantaloni. Ca barbatii nu poarta fuste decat daca se numesc scotieni. Oare aia s-or fi apucat de purtat fuste pentru ca intra mai putin material? O fi asta o dovada a zgarceniei lor proverbiale? Dar sa nu divagam.

Totul incepe cu trezirea si toaleta de dimineata. Caut innebunita prin casa vreo chestie cu care sa imi prind parul, ca doar n-o sa intru sub dus si sa risc sa-mi ud frumoasele plete. Termin dusul, incepe partea cu imbracatul. Sa iau costumul, sa iau blugii, sa-mi iau fusta aia cu crapatura…ia sa vad io ce intalniri am azi…fusta cu crapatura ramane. Si camasa? Doi nasturi descheiati, nici un nasture descheiat, toti nasturii descheiati? Decizii, decizii…

Urmeaza schimbarea la fata, nush altele cum sunt, dar io dimineata sunt ca un pui de morsa. Habar n-am cum arata un pui de morsa, dar cred ca seamana cu mine, in primele momente ale zilei. V-am lamurit. Si pe mine.

Dau cu crema. Musai mega-arhi-ultra hidratanta, cu exctacte de aloe vera, propilenglycol si alte chestii care nu stiu cum se citesc. E nasol daca nu, afara-i frig, ploua, ninge, planetele nu-s aliniate, deci daca nu dau cu crema, tenul meu o sa fie smirghel, cah, bleach (incep sa cred ca_cremele astea sunt un fel de spam message, nenorocirea se va abate asupra capului tau daca nu le folosesti bla bla).

Tot un musai e folosirea mascarei, ca doar ochii tre sa fie patrunzatori, iar culoarea lor trebuie sa fie bine pusa in valoare de contrastul negru de pe genele tale. Incepe sa sune a reclama ce spun eu aici, dar nu e, jur. Imi dau cu rimelul in ochi (ca puiul de morsa inca nu-i treaz de-a binelea), injur printre dinti, iau demachiantul, sterg si o iau de la capat.

Cand termin cu ochii deja is plictisita de moarte si n-au trecut decat 3 minute de cand a inceput “infrumusetarea”. Si ma intreb cum dracu’ au pitzi alea rabdare sa-si dea cu kile de vopsea pe fata? Incep sa le apreciez, zau.
Plictiseala instalata, io mai am de aranjat parul. Dau cu peria prin el, cu fixativ in ochi (sa stea mai bine rimelul de dinainte) si sunt gata de plecare.

Sunt deja in masina, muzica la maxim, tre sa ma trezesc cumva. Vreau sa fac stanga, semnalizez din timp, ma opresc sa treaca melcii care vin din fata si…pun frana brusc. Idiotul cretinoid din spatele meu a crezut ca eu semnalizez la misto, drept urmare a vrut sama depaseasca prin stanga, in timp ce eu virez la stanga. Dumnezei, altari, vreau sa fiu barbat si sa pot sa dau geamul jos si sa-i urlu: manca-mi-ai p… , da’ nu pot, ca-s o doamna.

Ajung in fata cladirii, parchez, ma dau jos din masina, unii stau in fata clinicii si ma masoara din cap pana in picioare, le place fusta cu crapatura. Imi bine sa le dau un sut in coaie, cu tocurile mele de 12 cm. Sa vad daca le mai admira asa de mult dupa aia.

In birou e frig. A lasat femeia de serviciu geamul deschis, evident. Pentru un barbat asta nu ar insemna mare lucru. Pentru o femeie e nasol, ca raceste. KKt, ce stiti voi ce-i aia…

LE: Pentru ca io-s femeie corecta, dreptul la replica se accepta fara carcoteala. Si pentru ca si ei sufera, iata “Blestemul de a fi flacau”. Enjoy!


26 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *