Eurovision 2012- un deznodamant previzibil

Aseara am privit Eurovisionul de pe canapea, de la inceput pana la sfarsit. Sunt multe de spus si o sa incerc sa fiu cat mai organizata si mai coerenta, m-am aprins destul de tare pe subiect. O sa va intrebati de ce imi mai bat capul, ca doar de ani de zile concursul asta e cu cantec, castigatorii sunt alesi in functie de interesele caselor de discuri, ale compozitorilor cu bani etc. Pai imi bat capul, pentru ca unii dintre concurenti ajung acolo cu cele mai bune intentii, motivati de un singur gand: piesa lor e atat de buna incat ar putea castiga. Iau eu respect atitudinea asta, ma implic si la final ma dezamagesc. Dar asta e, daca nu au castigat favoritii mei asta nu inseamna ca trebuie neaparat sa strig “blat”. Dar sa le luam pe rand.

Concurs, spectacol, transmisie TV.

Piesele alese pentru selectia nationala au fost in numar de 15, dintr-un total de 94 de piese trimise pentru concurs. O cifra foarte mica, comparativ cu anii anteriori, am inteles ca la un moment dat au existat aproape 300 de piese la preselectie. Io m-as ingrijora, in locul TVR-ului, pentru ca e clar ca artistii nostri prefera sa faca orice altceva si sa nu mai intre in cloaca de interese guvernata de Dan Manoliu, producatorul atat de disputat al concursului Eurovision Romania.

Din cele 15 piese, putine au fost cele care mi-au atras atentia. Sau, mai bine zis, putine au fost cele care mi-au atras atentia in mod pozitiv, ca de altfel au fost destule momente in care priveam siderata la ecranul televizorului meu, pentru ca, din 15 artisti sau formatii, cam 10 dintre ei au falsat inexplicabil. Am inteles de la Alina Manole (cu care am schimbat cateva tweet-uri in timpul emisiunii), care e artist cu experienta si cam stie despre ce vorbeste, ca tot ceea ce aud e prost si din cauza transmisiei, a sunetului prost care nu e facut pentru transmisii live din studio. Desigur, nu asta e motivul pentru care artistii au falsat, deci nu putem sa punem in carca TVR-ului toate relele de pe scena.

Mi-am dat seama ca sunetul e foarte prost in momentul in care au intrat de pe scena cei de la Electric Fence si am dat volumul tv-ului mai tare. Daca pana atunci ascultam cu un volum relativ redus (ca nu tre sa-mi tipe nimeni in ureche), intrarea in forta a piesei “Sun-ta” m-a facut sa vreau sa ascult tare. Rau am facut, pentru ca fasaitul deranjant care se auzea m-a adus inapoi in timp, la vremurile in care televiziunea se facea pe genunchi, cu unicul scop de a prezenta “ctitoriile” conducatorului iubit.

Doua piese cu sanse reale, doua preferinte: a publicului si a juriului.

Eurovision nu e un concurs de interpretare, e un concurs in care piesele se aleg in functie de spectacolul pe care ar putea sa il ofere Europei in ziua concusrsului international. Desigur, vocea ajuta, dar, in afara de asta, mai ajuta si prezenta scenica si mind-set-ul pe care si-l impun artistii, increderea in melodie si alte lucruri de felul asta. E clar ca publicul nu se gandeste la asta cand pune mana pe telefon si voteaza, insa e treaba artistului de pe scena sa transmita toate aceste lucruri, ca sa ne faca pe noi sa votam.

Aseara, doua piese au transmis siguranta, interpretare (aproape) impecabila, in ciuda sunetului prost, dovada ca atunci cand esti bun, ai voce si prezenta scenica, nici macar o transmisie proasta sau niste decoruri facute in graba nu iti pot ascunde valoarea ca artist. Piesele au fost, in ordinea evolutiei in concurs:

Electric Fence – Sun-ta

Mandinga – Zaleilah

Eu am votat. De sase ori. Cu Electric Fence. Nu asta e important, ci faptul ca, la incheierea voturilor de la public, Mandinga era undeva la o distanta de vreo 3000 de voturi diferenta de locul doi, ocupat de Catalin Josan cu o piesa absolut insipida si fara pic de vlaga in ea, locul trei era adjudecat de o fata pe care nu mai stiu cum o cheama (si nici nu vreau sa caut), despre a carei piesa nu-mi aduc aminte nimic si abia pe locul 4 era Electric Fence. Ceea ce ma face sa cred ca nu e foarte greu sa cumperi niste zeci, sute, de cartele de mobil (a 20 de lei bucata sau cat naiba mai costa in ziua de azi o cartela) si sa dai mesaje in prostie, chiar daca numarul votului de pe un singur numar era restrictionat 11. Oricum, de votat s-a votat si pe bune, luand in considerare avalansa de mesaje agramate de pe Twitter, care ii sustineau pe cei de la Mandinga, vazute pe hashtag-ul oficial al concursului, #eurovisionro.

Desi era clar ca Mandinga va castiga, am sperat in bunul simt al juriului, in faptul ca acest juriu (din care, printre altii, au facut parte si George Natsis, Dana Dorian, Cornel Ilie, Dan Teodorescu, George Zafiu) nu va acorda puncte multe celor de la Mandinga, recunoscand non-valoarea piesei, faptul ca nu transmite nimic in afara de niste sunete multe si saltarete. Am fost extrem de dezamagita de Dan Teodorescu, care a oferit punctaj maxim chiar celor de la Mandinga, facandu-ma sa cred ca faptul ca l-am considerat ca fiind un muzician bun si talentat n-a fost altceva decat un accident.

Dana Dorian, Cornel Ilie, George Zafiu, multumiri ca n-ati acordat punctaj maxim pentru Mandinga, ba chiar i-ati plasat pe un loc in care au primit 6-7 puncte. Din pacate, a fost mult prea putin, iar piesa Zaleilah si-a adjudecat locul 2 la preferintele juriului. Astfel, punctajul final a fost: Mandinga, locul 1, cu 22 de puncte (12 de la public, 10 de la juriu) si Electric Fence, locul 2, cu 20 de puncte (8 de la public, 12 de la juriu).

Polemicile de dupa: mai bine sa ne reprezinte o melodie cantata in spangleza decat una cantata in tiganeste.

“Sun-ta” e in romales, astia canta in tiganeste, cum sa mearga la Eurovision? Pai nu ne considera deja toata Europa tigani? Le mai si demonstram asta trimitand o piesa care atesta faptul ca ne plac tiganii si le ascultam muzica?

Da. Pentru ca piesa e buna, pentru ca are ritm, pentru ca e originala, pentru ca avea sanse de a face spectacol la Baku (locul finalei Eurovision). Pentru ca puteam arata ca tiganii stiu sa faca si altceva decat sa fure, pentru ca versurile sunt scrise de un actor (Aurel Sorin Sandu) care e tigan si care e mai roman decat multi romani de-ai nostri. Poate ca venise momentul sa ne asumam faptul ca, vrem nu vrem, tiganii sunt si ei parte din Romania asta si sa le-o dam europenilor “in your face”. Sebi a scris si el despre asta, insa nu sunt de acord cu el, deloc. E momentul sa lasam lucrurile astea la o parte, suntem in 2012, ar cam trebui sa terminam cu rasismul si cu teama asta tipic romaneasca “dar ce vor zice ceilalti?”.

Parte din juriu si-a motivat votul prin faptul ca a votat in functie de experienta scenica, intr-o discutie pe fata, tot in direct, dupa terminarea concursului. Pai, fratilor, atunci de ce sa ne mai chinuim sa trimitem tinere si proaspete talente la selectia nationala, daca voi alegeti tot in baza experientei? Asta e fix ca atunci cand un absolvent de facultate merge sa se angajeze si nu-l angajeaza nimeni, ca n-are experienta, dar nici nu poate sa-si faca, pentru ca nu-l angajeaza nimeni.

Concluzie

Nu ma arunc la afirmatii nefondate, cum ar fi acelea care acuza Eurovision-ul romanesc de blat pe fata. Publicul a votat, asta e, asta ne e nivelul. La cat suntem de lipsiti de ureche muzicala, nu m-as mira ca Electric Fence sa inceapa sa cante pe dincolo, ca noi nu vom sti niciodata sa-i apreciem, chiar daca piesa “Sun-ta” e cam singura pe care o canta in tiganeste. Oricum, ma bucur ca a auzit toata tara de ei si sper ca macar cativa dintre voi sa aiba curiozitatea sa-i caute pe Youtube. Vor fi surprinsi (placut) de muzica pe care o fac.

Nu le contest calitatile muzicale celor de la Mandinga. I-am vazut live, sunt buni, muzicali, dar asta e o formatie fara identitate. Au instrumente si au voci care se schimba periodic, in functie de conflictele din trupa. In niciun caz nu mi se par inchegati si sper doar sa nu ne facem de ras la Baku, cu o piesa care n-are nimic special.

In alta ordine de idei, felicitari TVR pentru deschiderea catre online. Anul acesta a fost primul an in care competitia a avut bloggeri oficiali, printre care ii amintesc pe: Costin, Ruxandra, Elena, Piticu si Sabina Cornovac, care a transmis din public. Felicitari si lor pentru implicare.

LE: si Florin Grozea a scris un articol despre castigatoarea selectiei nationale Eurovision. Cititi, ca-s argumente de bun simt.

Tweet