Io nu stiu de unde vine moda asta cu “nu va facem factura, ca e prea mica suma”. Ce-i cacatul asta? In lege scrie clar:

“Nu sunt obligate sa emita facturi firmele care realizeaza urmatoarele tipuri de operatiuni:

- transportul persoanelor cu taximetre;

- transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor;

- livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea cumparatorului;

- livrarile de bunuri si prestarile de servicii consemnate in documente specifice.

Totusi, obligatia emiterii de facturi pentru operatiunile enumerate anterior intervine in momentul in care beneficiarul solicita factura in mod expres.” (extras de aici)

Nu scrie nicaieri despre o suma minima care poate fi scrisa pe factura. Ba din contra, daca ceri, ca si beneficiar/client, trebuie sa primesti nenorocita de hartie, ca asa-i legea.

In multele mele delegatii prin tara, am fost nevoita de multe ori sa pun bani din buzunarul meu, pentru ca nu primeam factura de la restaurantele la care ma mai opream sa mananc. Placa era aceeasi: “trebuie sa aveti o consumatie de 100 de lei ca sa va emitem factura”. Pai cu dracu’ sa mananc eu, singura, de 100 de lei, ca doar nu gaseam cate un Mariott in fiecare oras prin care treceam. Obosita fiind, intotdeauna imi era lene sa ma cert cu ospatarul/seful de sala/patronul/administratorul.

Azi, un prieten a patit o chestie similara: a vrut sa cumpere un filtru pentru nush ce chestie la un motor, i s-au cerut 30 de lei, a solicitat factura si i s-a spus, senin, ca suma e prea mica pentru factura. Degeaba i-a explicat ca, doamna, imi trebe, ca nu ma pot deconta doar cu bonul fiscal, a fost trimis la plimbare.

No, astia trebe calcati cu garda, zic.

Sunt fericita. Tot ceea ce s-a intamplat ieri aici a fost peste asteptarile tuturor. Nici nu stiu cu ce sa incep, cred ca trebuia sa fiti acolo ca sa vedeti ce a insemnat aceasta strangere de fonduri. S-au strans 20.000 de lei la licitatie si au fost oameni care au mai donat inca 1.300 de euro. Mie mi se pare incredibil. more…

Iar is un car de nervi. Tara asta devine tot mai nebuna, pe zi ce trece.

Deunazi, ascultam la radio o stire halucinanta: onor statul roman s-a gandit sa monitorizeze cum se folosesc ele, rovignetele. In sensul ca, o sa se faca rovignete electronice si o sa se puna aparate “ca-n germania” pe strazile noastre. Ca io nu le pot zice sosele nici daca m-ar bate cineva cu o lingurita. Adica tu, boule de sofer care platesti rovignete de te doare buzunarul, tre sa fi monitorizat, ca statul n-are bani de umplut gaurile. Dar care are jde miliarde sa dea pe aparatura, ca doar niste comisioane tre sa mance si gura lor.

Aseara, Radu Berceanu zicea ca nu mai avem bani de autostrazi si hai sa chemam investitori straini. Ca el a propus la Bechtel sa faca o magie si sa-i aduca pe altii. Da, ok, de acord. Dar atunci de ce s-au facut niste kilometri pe bani publici? De ce nu s-a ales aceasta solutie acum 15 ani? Da, corect, intre timp au trebuit sa fure niste unii, sa se capatuiasca, daca ar fi venit altii cu banii, n-ar mai fi avut de unde sa fure.

N-avem bani de renovat scoli, licee, gradinite si dracu mai stie ce? Nu, n-avem. Suntem saraci, vai mama noastra. Dam afara profesorii, ca n-avem cum sa-i platim. Dar dam Moldovei 100 de milioane de euro, nerambursabili, sa le consolidam sitemul educational. Ba, va bateti joc de noi? Adica chiar asa, noi stam cu gura deschisa si va asteptam sa faceti pipi?

Nu mai exista rusine. Nu mai exista nici un pic de respect pentru rahatii astia de noi, care tragem sa avem o viata cat de cat buna. Noi astia care folosim drumurile din tara asta pe banii nostri si ne reparam masinile tot pe banii nostri. Care tre sa platim taxa pe ploaie si, azi maine, taxa pe intrarea in bloc. Am ajuns de rasul lumii cu politicienii nostri care nu stiu sa lege doua vorbe si, cand deschid gura, vorbesc despre formatiuni ezoterice care le ingreuneaza lor vorbirea.

Comunistii dracului!

Ieri m-o impins necuratul sa citesc chestii pe net (gen ziare, bloguri informative etc) si sa ma uit si la stirile de seara. Proasta decizie, ca mi-am adus aminte de ce nu mai vreau stiri, informatii, de ce nu mai vreau sa aflu ce se intampla in lumea asta.

Pentru ca traim intr-o lume care:

- E in stare sa trimita la puscarie un jurnalist care isi face meseria si care pretuieste oamenii cu care lucreaza. Care e sicanat din cauza ca a avut coaie sa arate niste nereguli.

- Considera multumitoare rezultatele de la simularea examenului de competente digitale. Adica 30% au avut rezultate bune si restul au fost cam pa, asta in conditiile in care 90% au calculator acasa. Dar, nu-i asa, testele n-au inclus upload de poze sexy pe Facebook si “add friend” pe messenger; si nici nu s-a permis folosirea de emoticoane.

- Condamna o tanara pentru ca a ramas insarcinata in urma unui viol. Bineinteles, ea este de vina, pentru ca l-a ademenit pe violator, care acum se plimba linistit si-si cauta o noua victima. Of, muriti in bezna!

- Aduce ipocrizia la rang de arta, prin teledonuri si strangeri de fonduri pentru sinistratii din Haiti. Ca atunci cand vestul tarii a fost inundat, noi faceam misto de ai nostri, cum stau ei in apa pana la brau si beau la carciuma satului. Noua ni se pareau amuzante imaginile, iar Haiti, pe vremea aia, statea bine-mersi la soare. Imi pare rau de ei, dar eu vad in fiecare zi oameni care se lupta cu mizeria, saracia, foamea si setea. Bine ca ne doare capul de haitieni.

- Se dau stiri despre cum a pierdut Florin Salam preselectia pentru Eurovision. Nu din cauza ca n-are ce cauta acolo, ca felul in care el canta e mega manelistic si nu se preteaza la un asemenea eveniment, ci din cauza ca e tigan (vezi doamne…). Si hai sa-i dam cu discriminarea si, poate, sa mai punem si niste ONG-uri cu pancarte in maini si sa facem un teledon pentru Salam. Bai, ma lasi?

- Flacara violet si atac energetic sunt hashtaguri pe Twitter. Ca asta stim sa facem, haz de necaz. Daca tot am ajuns de rasul lumii cu povesti despre oameni care practica radiestezia la nivel politic, macar sa radem noi intre noi si sa mai uitam ca toate chestiile astea ne fac sa cam tinem ochii in pamant.

Si totusi, se mai intampla si lucruri bune. Articolul despre Timisoara, din The Guardian, m-a uns pe suflet.

Iar is plini internetii de romanca aia care s-o dus la nush ce concurs prin Germania si le-o cantat nemtilor din nai de i-o innebunit. Femeia canta incredibil de frumos. Are 28 de ani, e casatorita si are un bebe pe la vreun an (no, nu stiu germana atat de bine, iar astia de la ProTv au scris numai balarii).

Dar sa revenim. Deci, fata aia o plecat in Jermanica amu vreun an, sau ceva de genul si aia is deja geana pe ea, ca-i un mare talent, ca uff ce fain canta. Dar trebuia sa plece ea din frumoasa tarisoara ca sa vaza altii cat ii de mistoaca. Ca si Costel Busuioc ala, de care or ras toti inainte sa plece din tara, dupa ce-o castigat magnificul concurs, s-o trezit ai nostri sa-l faca cetatean de onoare si se bateau care sa-i organizeze mai multe concerte. Mi-i greata.

De Hertha Muller nu va mai zic, ca stiti cu totii ce ne mai batem cu pumnu-n chept ca-i de-a noastra. Milogii naibii de romani ce suntem, ca or trebuit sa plece din tara asta ca sa-i vada cineva, pe sistemul ca noi nu ne batem capul cu descoperitul talentelor sau cu investitul in cultura, dar ne asumam rezultatele altora. Bine ca muzica noastra ii plina de Sisu si Puya, Cream-uri si alte Andrele, da’ o voce adevarata nu se mai promoveaza, ca strica la imagine.

Asa ca io am un sfat pentru Aminda si Mishu, care se chinuie din rasputeri sa razbeasca in tarisoara asta (btw, mai bagati un vot-doua…). Plecati, fratilor, ca in maxim juma’ de an ne-om lauda si cu voi ca sunteti romani de-ai nostri. Ca daca mereti in alta parte si castigati si voi vreun concurs de asta de super-talente, sa vedeti ce se bat ai nostri sa organizeze concertele alea pe care le meritati.

In ultimele saptamani am citit tot felul de articole si pareri despre ce inseamna stand-up comedy in Romania. Si pentru ca-i gratis, o sa aberez si eu putin pe marginea subiectului.

Bineinteles, ceea ce am citit e, in egala masura, si pro si contra. Unii spun ca nu avem parte de stand-up comedy de calitate; altii spun ca, din contra, suntem destul de evoluati in acest tip de entertainment. Cei mai multi sunt de parere ca”ai nostri” ii copiaza pe “ai lor”, chestie care pe mine ma irita cel mai mult. Asta dintr-un motiv foarte simplu: e atat de greu de crezut ca niste oameni care fac acelasi gen de spectacole trec prin situatii similare? Un exemplu concret ar fi similaritatea glumelor lui Eddie Izzard si ale lui Vio de la Deko, care au un subiect comun, adica religia. Cine a avut ocazia sa-i urmareasca pe amandoi, ar vedea diferentele clare de stil, insa e adevarat ca e mai simplu sa arunci cu pietre inainte de a vedea cum stau lucrurile. Nu mai vorbim ca, asa ca o paranteza, multi dintre cei care comenteaza nu fac diferenta intre Cafe Deko si Trupa Deko, pentru ei fiind unul si acelasi lucru.

Oamenii se plang de vulgaritatea glumelor, dar il apreciaza pe Pablo Francisco care se stramba ca un retard cand povesteste de penisul cel mic al lui Luis Fernando (sau cum ma-sa i-o zice) din nush ce telenovela. Spun despre Teo ca are un vocabular “prea murdar”, dar rad cu gura la urechi cand Carlos Mencia vorbeste despre clisma cu o lejeritate debordanta. Mai nou, am citit pe undeva (nu mai tin minte unde), ca romanasii nostri cei doldora de inteligenta se iau si de “ai lor”, spunand ca George Carlin e (era) cam retard. Ce ma? Pai ala o avut ani de cariera cat nu au altii ani de viata. Nici macar jumate din anii lui petrecuti pe scena.

Ce nu-si dau seama oamenii astia care dau constant cu pietre e cat de normal e sa ajungi sa semeni, ca artist, cu cei care ti-au fost idoli, la un moment dat. Cu oamenii aia de la care a trebuit sa inveti, vizionand sute de inregistrari, studiind de unul singur ceea ce trebuie sa faci cand prestezi un asemenea gen de spectacol, pentru care ori ai talent, ori n-ai. Cat e de dificil sa aduci publicul la un spectacol care nu are nimic de a face cu Doru Octavian Dumitru sau cu Vacanta Mare, pentru ca noi, ca natie, inca suntem la nivelul ala.

Articolul asta s-a nascut din nervi. Nervi ca, din pacate, si in industria asta mica-mica de la noi, se nasc certuri si articole de dat cu parul in cap. Sunt putini si ar trebui sa se sustina intre ei, pentru ca daca ei nu arata unitate, n-au de ce sa ne ceara noua timp si rabdare pentru a ne adapta la acest nou tip de umor. Pentru ca intotdeauna am spus ca spalatul rufelor in public este urat, oricata dreptate ar avea cel care recurge la solutia asta.

Mie imi sunt extrem de dragi oamenii din stand-up-ul romanesc, pentru ca am avut bucuria sa stau cu ei la cateva pahare de vorba. Teo, Bordea, Vio, Tibi, Costel, Cristian Dumitru sunt doar unii dintre cei care incearca de catva ani sa schimbe mentalitati si, parerea mea, e ca si reusesc. Dar nu va mai balacariti in public, fratilor, ca ne faceti pe noi sa ne impartim in tabere si e penibil.

Nu intentionam sa bag in seama campania asta electorala, pentru simplul motiv ca nenorocitii astia din politica au ajuns atat de magari si s-au dedat la atatea lucruri ieftine, incat mi-e sila.

Ieri am vazut la Nevasta un post despre votul de duminica, care mi-a placut. Ce nu mi-a placut a fost un comentariu in care ni se spunea ca altii au murit pentru a avea noi drept de vot. Corect, dar cine spune ca trebuie sa imi placa vreunul dintre astia care candideaza la un loc de dormit in parlament? Cei care au murit, au murit si pentru dreptul de a alege. Iar eu aleg sa nu merg la vot. Ia mai lasati-ma cu formularile astea populiste, ca 80% dintre astia care comenteaza despre cei care au murit au stat in casa la caldurica atunci cand a fost revolutia din ‘89.

Insa ce am vazut azi la Zoso, m-a facut sa ma umplu de sila. Adica cum, frate, voteaza-ma, ca-ti dau salamu’ si pestele? In halul asta de lispa de respect au ajuns cretinoizii aia de la psd (nu merita litere mari), alipiti de pc(r)-ul lui felix (din nou fara litere mari), incat vor sa-si asigure voturile cu mancare+un batic? Destul de grav e ca s-ar putea sa-si fi castigat electorat in felul asta, doar se stie cat de fomist e romanul si cum se bucura el cand primeste ceva moca. Doamne fereste sa puna mana sa munceasca, poza aia cu “sinistratii” inundatiilor care stateau la una mica la crasma satului (in timp ce apa le ajungea pana la genunchi) n-o fi facut ocolul internetului degeaba.

Eu nu vreau sa conving pe nimeni sa nu voteze. Fiecare e liber sa faca ce vrea. Poate va convinge Groparu sa mergeti la vot.

LE: DeCe are si el un clip interesant. Poate ca daca nu-i vreti pe pesedisti, ii vreti pe ei. Pfff….

Ca si cand nu mi-ar fi fost de ajuns rahaturile din ultima vreme, ieri dupa amiaza am constatat ca am fost praduita de portofel si de telefon mobil. Portofelul era fara bani, dar plin de acte, telefonul nu era cine stie ce, dar avea o cartela plina cu numere de telefon importante. Partea cea mai urata este ca mi-au disparut din birou, mai exact din geanta, ceea ce e si mai neplacut, ca n-as vrea sa suspectez de furt lumea care circula prin biroul asta.

Asta este, shit se tot happens lately si eu ma tot montez sa nu ma mai gandesc la ce-i rau. Oricum, azi dimineata m-am dus cu teama spre locul in care am parcat masina, ca la norocul meu din ultima vreme ma gandeam ca poate a disparut si ea.

Asa ca azi o sa iau cina cu Prietena mea si intentionez sa ma plang putin, asa, ca sa nu uit ca toate mi se intampla numai mie…

LE: Mi-a venit in minte o scena dintr-un film, din “Asfalt Tango” mai exact, in care Mircea Diaconu incerca sa o faca pe sotia fugara (si care nu mai vroia sa vorbeasca romaneste) sa spuna clar si raspicat cuvantul “cacat” si ea refuza categoric. Iar mai tarziu, cand aceeasi sotie fugara era sa fie violata in benzinarie, ea a scos pe gura una dintre cele mai mediatizate injuraturi romanesti. Asta e ceva de genul: degeaba iti refuzi starile, pana la urma ele vin peste tine mai navalnic ca tsunami-ul din Asia.

LLE: Am schimbat si tema, cealalta era prea colorata. Pareri?

Au inceput Jocurile Olimpice de Vara. Multa cerneala (virtuala) a curs deja pe tema asta, am fost si eu impresionata de ceremonia de deschidere si astept cu interes bilantul. Programul Jocurilor Olimpice a fost si el afisat, asa ca nu ne ramane decat sa urmarim… Inca o data pe anul asta, hai Romania

Replica auzita intr-unul din filmele lui Margelatu’:
“Saraci ne-am nascut, saraci murim, macar sa petrecem!”
Nu?

Sursa foto