Post in : Calea (mea) Lactee, Constelatia Romaniei | 8 comment
Dintre toate povestile cu printi, printese, regi, regine, regate si intamplari supranaturale, marturisesc ca aia cu broscoiul care se transforma in print dupa ce e sarutat e una dintre favorite. Culmea e ca abia la maturitate mi-am dat seama de ce imi place atat de tare: adevarata fire a oamenilor [...]
Post in : Calea (mea) Lactee, Constelatia Romaniei | 2 comment
Zic in titlu ca e doar prima parte. Sper sa am timpul necesar pentru a scrie 20 de parti. Sau, de ce nu, chiar 200. Merg pana la a face o categorie noua aici, pe blog, pentru a scrie despre lucrurile pe care prea putini le stiu. Lucruri frumoase, care [...]
Post in : Calea (mea) Lactee | 11 comment
Cumva, faptul ca merg la un festival unde in centrul atentiei sunt trupele formate din elevi de liceu, ma face nostalgica si imi aduc aminte de toate tampeniile pe care le-am facut cu colegii mei. De la chiuluri in masa (zic si io, ca nu ne permiteam sa facem asta [...]
Post in : Gauri negre | 11 comment
Acum multi ani, cand inca stateam in Sibiu, aveam doi prieteni care faceau parte din gasca “de iesit in oras”. Adica erau oameni faini, dar nu ne-am fi dus unii la nunta celorlalti, daca intelegeti ce vreau sa zic. Ne auzeam la telefoane vinerea, sa vedem pe unde mai iesim [...]
Post in : Calea (mea) Lactee, Gauri negre | 9 comment
Citind la Denisa leapsa despre prietenii adevarati, m-am gandit s-o preiau si eu, putin antonimic. Adica sa scriu despre bocancii in gura luati de la oamenii in care am avut cea mai mare incredere. Drept urmare, scriu. E posibil sa ma ia valul si sa devin licentioasa, pe alocuri. Sa [...]
Comentarii recente